Închisoarea din Sighet, județul Maramureș, a fost construită în anul 1897 ca închisoare de drept comun însă a devenit din anul 1950 un loc de exterminare pentru elitele țării. Fiind cunoscută sub numele de “colonia Dunărea” închisoarea a reprezentat locul de detenție pentru mai mult de 100 de demnitari (foști miniștrii, academicieni, istorici, ziariști, politicieni) precum și pentru aproximativ 50 de episcopi și preoți greco-catolici și romano-catolici.

În anul 1977 închisoarea a fost dezafectată dar în 1995 ruina fostei închisori a fost preluată de Fundația Academia Civică pentru a fi transformată într-un Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul Memorialului din Sighet la adresa www.memorialsighet.ro

Celulă a închisorii din Sighet

Interiorul închisorii din Sighet

Ușa celulei 18

Haina unui deținut și cătușele

Peştera Urşilor a fost descoperită în anul 1975 în urma unei dinamitări în cariera de marmură din zonă. Este situată lângă localitatea Chişcău din judeţul Bihor şi reprezintă unul dintre cele mai importate obiective turistice din Munţii Apuseni.

Denumirea peşterii se datorează fosilelor a peste 140 de urşi de cavernă descoperite aici, care foloseau peştera ca adăpost şi care, în urmă cu 15000 de ani, au rămas blocaţi în interior.

Peştera Urşilor are o lungime totală de 1 kilometru şi se compune din galerii aflate pe două nivele. Galeria superioară are o lungime de 488 de metrii şi este accesibilă turiştilor iar cea inferioară, cu o lungime de 521 de metrii, este rezervată cercetăriilor ştiinţifice.

Peştera Urşilor din Munţii Apuseni

Galerie din Peştera Urşilor

Scheletul unui urs de cavernă

Biserica fortificată din Cisnădioara, judeţul Sibiu, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale stilului romanic de pe teritoriul României. Fiind situată în vârful dealului cu acelaşi nume, biserica Evanghelică “Sf. Mihail” a fost atestată documentar în anul 1223. Platoul din jurul bisericii este înconjurat cu o fortificaţie circulară, una dintre cele mai vechi cetăţi ţărăneşti ardelene.

Construită din piatră, biserica se compune din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală şi două abside laterale. Iniţial bazilica a fost proiectată cu două turnuri situate pe partea de vest deasupra navelor laterale dar acestea nu au mai fost terminate niciodată . Ulterior ridicării bisericii a fost construit, pe partea de vest, un portal romanic încadrat cu câteva arcade care trebuiau să îmbrace întreaga faţadă dar care, la fel ca şi turnurile, nu au mai fost finalizate.

Biserica fortificată din Cisnădioara

Portalul romanic

Refugiul Grind este situat pe versantul estic al Munţiilor Piatra Craiului sub Hornurile Grindului la o altitudine de 1620 de metrii. Cel mai apropiat izvor este situat la aproximativ 30 de minute de refugiu în apropiere de La Table.

Primul refugiu a fost construit în anul 1908 de către Societatea Turiştilor din România, fiind refăcut în anul 1932 de către Asociaţia drumeţilor din munţii iubiţi ai României. În 1936 a fost extins, dar noua cabană, cu o capacitate de 120 de locuri, a fost distrusă în 1953 de o avalanşă. Lângă ruinele ei a fost ridicat un refugiu de lemn, care a fost înlocuit cu actualul refugiu din tablă, în 1983, de către Asociaţia Amicii Salvamont.

Creasta Pietrii Craiului văzută de la Refugiul Grind

Refugiul Grind din Munţii Piatra Craiului

Mănăstirea Cozia este situată pe malul râului Olt la 3 kilometrii de staţiunea balneo-climaterică Călimăneşti-Căciulata din judeţul Vâlcea şi poartă hramul “Sfânta Treime”. Fiind construită în perioada 1387-1391 mănăstirea este o ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân.

De-a lungul timpului Mănăstirea Cozia a cunoscut şi momente neplăcute. În perioada 1879-1893 autorităţiile au transformat mănăstirea într-o puşcărie iar în perioada Primului Război Mondial a fost folosită ca grajd de cai.

Biserica Mănăstirii Cozia

Mănăstirea Cozia

Cimitirul vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, este un cimitir faimos pentru crucile mormintelor viu colorate precum şi pentru versurile şi picturile ce prezintă viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate.

În 1935 Stan Ioan Pătraş a sculptat primul epitaf iar tradiţia începută de el a fost continuată până în prezent ajungându-se la peste 800 de astfel de cruci transformând cimitirul din Săpânţa într-un important obiectiv turistic pentru judeţul Maramureş.

Biserica şi Cimitirul vesel din Săpânţa

Cimitirul vesel din Săpânţa

Cruci din Cimitirul vesel

Refugiul de la Vârful Ascuţit (sau refugiul Carol Lehman) este situat pe creasta Munţiilor Piatra Craiului la o altitudine de 2150 de metrii. Refugiul vechi din lemn, construit în perioada 1945-1950, a ars în 1965 fiind înlocuit în anul 1975 cu unul din fibră de sticlă. Din cauza stării de degradare în care se afla şi acesta din urmă a fost înlocuit în anul 2000 cu un nou refugiu construit tot din fibră de sticlă cu 8 priciuri în interior. Cel mai apropiat izvor se află la aproximativ o oră de refugiu în Padina Închisă. Puteţi găsi mai multe detalii despre instalarea noului refugiu pe site-ul alpinet.org.

Refugiul Carol Lehman din Munţii Piatra Craiului