Închisoarea din Sighet, județul Maramureș, a fost construită în anul 1897 ca închisoare de drept comun însă a devenit din anul 1950 un loc de exterminare pentru elitele țării. Fiind cunoscută sub numele de “colonia Dunărea” închisoarea a reprezentat locul de detenție pentru mai mult de 100 de demnitari (foști miniștrii, academicieni, istorici, ziariști, politicieni) precum și pentru aproximativ 50 de episcopi și preoți greco-catolici și romano-catolici.

În anul 1977 închisoarea a fost dezafectată dar în 1995 ruina fostei închisori a fost preluată de Fundația Academia Civică pentru a fi transformată într-un Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul Memorialului din Sighet la adresa www.memorialsighet.ro

Celulă a închisorii din Sighet

Interiorul închisorii din Sighet

Ușa celulei 18

Haina unui deținut și cătușele

Peştera Urşilor a fost descoperită în anul 1975 în urma unei dinamitări în cariera de marmură din zonă. Este situată lângă localitatea Chişcău din judeţul Bihor şi reprezintă unul dintre cele mai importate obiective turistice din Munţii Apuseni.

Denumirea peşterii se datorează fosilelor a peste 140 de urşi de cavernă descoperite aici, care foloseau peştera ca adăpost şi care, în urmă cu 15000 de ani, au rămas blocaţi în interior.

Peştera Urşilor are o lungime totală de 1 kilometru şi se compune din galerii aflate pe două nivele. Galeria superioară are o lungime de 488 de metrii şi este accesibilă turiştilor iar cea inferioară, cu o lungime de 521 de metrii, este rezervată cercetăriilor ştiinţifice.

Peştera Urşilor din Munţii Apuseni

Galerie din Peştera Urşilor

Scheletul unui urs de cavernă

Biserica fortificată din Cisnădioara, judeţul Sibiu, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale stilului romanic de pe teritoriul României. Fiind situată în vârful dealului cu acelaşi nume, biserica Evanghelică “Sf. Mihail” a fost atestată documentar în anul 1223. Platoul din jurul bisericii este înconjurat cu o fortificaţie circulară, una dintre cele mai vechi cetăţi ţărăneşti ardelene.

Construită din piatră, biserica se compune din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală şi două abside laterale. Iniţial bazilica a fost proiectată cu două turnuri situate pe partea de vest deasupra navelor laterale dar acestea nu au mai fost terminate niciodată . Ulterior ridicării bisericii a fost construit, pe partea de vest, un portal romanic încadrat cu câteva arcade care trebuiau să îmbrace întreaga faţadă dar care, la fel ca şi turnurile, nu au mai fost finalizate.

Biserica fortificată din Cisnădioara

Portalul romanic

Mănăstirea Cozia este situată pe malul râului Olt la 3 kilometrii de staţiunea balneo-climaterică Călimăneşti-Căciulata din judeţul Vâlcea şi poartă hramul “Sfânta Treime”. Fiind construită în perioada 1387-1391 mănăstirea este o ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân.

De-a lungul timpului Mănăstirea Cozia a cunoscut şi momente neplăcute. În perioada 1879-1893 autorităţiile au transformat mănăstirea într-o puşcărie iar în perioada Primului Război Mondial a fost folosită ca grajd de cai.

Biserica Mănăstirii Cozia

Mănăstirea Cozia

Cimitirul vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, este un cimitir faimos pentru crucile mormintelor viu colorate precum şi pentru versurile şi picturile ce prezintă viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate.

În 1935 Stan Ioan Pătraş a sculptat primul epitaf iar tradiţia începută de el a fost continuată până în prezent ajungându-se la peste 800 de astfel de cruci transformând cimitirul din Săpânţa într-un important obiectiv turistic pentru judeţul Maramureş.

Biserica şi Cimitirul vesel din Săpânţa

Cimitirul vesel din Săpânţa

Cruci din Cimitirul vesel

Mănăstirea Bârsana este situată în localitatea Bârsana din judeţul Maramureş la 20 de kilometrii de Sighetul Marmaţiei şi poartă hramul “Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”. Construcţia actualei mănăstiri a început în 1991 şi a fost finalizată în anul 1993.

Biserica de lemn din cadrul actualului complex monahal Bârsana are 22,57 metrii lungime, 12,20 metrii lăţime şi 57 de metrii înălţime fiind una dintre cele mai înalte construcţii de lemn din Europa. Această biserică nu trebuie însă confundată cu vechea biserică de lemn inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO care este situată pe vechiul amplasament al Mănăstirii Bârsana.

În anul 2005 în cadrul complexului monahal Bârsana s-a inaugurat şi muzeul de icoane şi carte veche “Gavril de Bârsana” destinat turiştilor. Mai multe informaţii despre mănăstire şi muzeu puteţi găsi pe site-ul Mănăstirii Bârsana.

Biserica de lemn din Mănăstirea Bârsana

Intrarea Mănăstirii Bârsana

Construită în secolul al XIV-lea, cetatea ţărănească din satul Jimbor, judeţul Braşov, avea un rol de apărare. În urma invaziei tătare din 1690 cetatea a fost avariată fiind restaurată în anul 1692 iar în anul 1818 zidul exterior al cetăţii a fost dărâmat.

Cetatea ţărănească din Jimbor