Construită în secolul al XIV-lea, cetatea ţărănească din satul Jimbor, judeţul Braşov, avea un rol de apărare. În urma invaziei tătare din 1690 cetatea a fost avariată fiind restaurată în anul 1692 iar în anul 1818 zidul exterior al cetăţii a fost dărâmat.

Cetatea ţărănească din Jimbor

Poarta Şchei din Braşov a fost construită în anul 1828, la un an după dărâmarea Porţii Ecaterinei pentru a facilita accesul în Cetatea Braşov a locuitorilor din Şcheii Braşovului.

Fiind construită din piatră şi cărămidă, Poarta Şchei are trei intrări în formă de arce, una principală de mari dimensiuni în mijloc şi două intrări mai mici pe laterale. Deasupra intrărilor laterale este amplasată o inscripţie în limba latină care marchează faptul ca ridicarea porţii a început în timpul regimului împăratului Francisc I.

Poarta Şchei din Braşov

Poarta Ecaterinei (sau Poarta Ecaterina) din Braşov a fost construită pe locul unei vechi porţi numită Poarta Sfântului Duh şi distrusă în inundaţia din 24 august 1526. Timp de câteva secole a fost singura poartă de pe latura de vest a Cetăţii Braşov. Denumirea actuală a porţii provine de la numele unei mănăstiri de călugăriţe din zonă.

În anul 1559 a fost ridicat Turnul Porţii, singurul care se mai poate vedea şi astăzi, poarta originală fiind dărâmată în anul 1827, cu un an înaintea finalizării Porţii Şchei. Turnul de formă pătrată şi o arhitectură unică în lume are în partea superioară patru turnuleţe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor braşoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă.

Fiind renovată în 2006 Poarta Ecaterinei reprezintă un important obiectiv turistic pentru oraşul Braşov.

Poarta Ecaterinei din Braşov

Poarta Ecaterina din Braşov

Situată în vestul munţiilor Perşani în apropierea carierei de exploatare a bazaltelor din comuna Racoş, judeţul Braşov, rezervaţia naturală a “Bazaltelor de la Racoş” este o rezervaţie geologică întinsă pe o suprafaţă de 1,05 hectare .

Coloanele de bazalt (sau Coloanele bazaltice) de la Racoş au o înălţime cuprinsă între 10 şi 15 metrii şi au apărut datorită răcirii rapide a lavei vulcanice.

Coloanele de bazalt din Racoş, Braşov

Coloanele bazaltice din Racoş, Braşov

Bazaltele din Racoş, Braşov