Cimitirul vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureş, este un cimitir faimos pentru crucile mormintelor viu colorate precum şi pentru versurile şi picturile ce prezintă viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate.

În 1935 Stan Ioan Pătraş a sculptat primul epitaf iar tradiţia începută de el a fost continuată până în prezent ajungându-se la peste 800 de astfel de cruci transformând cimitirul din Săpânţa într-un important obiectiv turistic pentru judeţul Maramureş.

Biserica şi Cimitirul vesel din Săpânţa

Cimitirul vesel din Săpânţa

Cruci din Cimitirul vesel

Refugiul de la Vârful Ascuţit (sau refugiul Carol Lehman) este situat pe creasta Munţiilor Piatra Craiului la o altitudine de 2150 de metrii. Refugiul vechi din lemn, construit în perioada 1945-1950, a ars în 1965 fiind înlocuit în anul 1975 cu unul din fibră de sticlă. Din cauza stării de degradare în care se afla şi acesta din urmă a fost înlocuit în anul 2000 cu un nou refugiu construit tot din fibră de sticlă cu 8 priciuri în interior. Cel mai apropiat izvor se află la aproximativ o oră de refugiu în Padina Închisă. Puteţi găsi mai multe detalii despre instalarea noului refugiu pe site-ul alpinet.org.

Refugiul Carol Lehman din Munţii Piatra Craiului

Mănăstirea Bârsana este situată în localitatea Bârsana din judeţul Maramureş la 20 de kilometrii de Sighetul Marmaţiei şi poartă hramul “Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”. Construcţia actualei mănăstiri a început în 1991 şi a fost finalizată în anul 1993.

Biserica de lemn din cadrul actualului complex monahal Bârsana are 22,57 metrii lungime, 12,20 metrii lăţime şi 57 de metrii înălţime fiind una dintre cele mai înalte construcţii de lemn din Europa. Această biserică nu trebuie însă confundată cu vechea biserică de lemn inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO care este situată pe vechiul amplasament al Mănăstirii Bârsana.

În anul 2005 în cadrul complexului monahal Bârsana s-a inaugurat şi muzeul de icoane şi carte veche “Gavril de Bârsana” destinat turiştilor. Mai multe informaţii despre mănăstire şi muzeu puteţi găsi pe site-ul Mănăstirii Bârsana.

Biserica de lemn din Mănăstirea Bârsana

Intrarea Mănăstirii Bârsana

Construită în secolul al XIV-lea, cetatea ţărănească din satul Jimbor, judeţul Braşov, avea un rol de apărare. În urma invaziei tătare din 1690 cetatea a fost avariată fiind restaurată în anul 1692 iar în anul 1818 zidul exterior al cetăţii a fost dărâmat.

Cetatea ţărănească din Jimbor

Vârful Moldoveanu (vizibil în partea dreaptă a fotografiei) este situat în partea argeşeană a Masivului Făgăraş. Cu o altitudine de 2544 de metrii el este cel mai înalt vârf muntos din Romania. Spre deosebire de majoritatea vârfurilor principale din Munţii Făgăraş, Vârful Moldoveanu nu este vizibil din Depresiunea Făgăraşului.

În partea stângă a fotografiei este Vârful Viştea Mare, al treilea vârf ca înălţime din ţară, cu o altitudine de 2527 de metrii. Situat în partea braşoveană a Munţiilor Făgăraş acesta alcătuieşte un trapez împreună cu Vârful Moldoveanu.

Vârful Moldoveanu şi Vârful Viştea Mare din Munţii Făgăraș

Cabana Diham este situată în Munţii Diham (din apropierea munţiilor Bucegi) la o altitudine de 1320 de metrii. Vechea cabană construită în anul 1934 de către Clubul german de ski a fost distrusă de un incendiul în luna decembrie 2002.

Cabana actuală are o capacitate de 87 de locuri şi este accesibilă pe trasee ce pleacă din localităţiile Predeal, Azuga, Buşteni şi Pârâul rece. Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul Cabanei Diham.

Cabana Diham din Munţii Diham

Cabana Diham

Poarta Şchei din Braşov a fost construită în anul 1828, la un an după dărâmarea Porţii Ecaterinei pentru a facilita accesul în Cetatea Braşov a locuitorilor din Şcheii Braşovului.

Fiind construită din piatră şi cărămidă, Poarta Şchei are trei intrări în formă de arce, una principală de mari dimensiuni în mijloc şi două intrări mai mici pe laterale. Deasupra intrărilor laterale este amplasată o inscripţie în limba latină care marchează faptul ca ridicarea porţii a început în timpul regimului împăratului Francisc I.

Poarta Şchei din Braşov