Schitul Ostrov este amplasat pe o insulă a lacului de acumulare din staţiunea Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Fiind construit în jurul anului 1521, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, schitul a fost până în anul 1890 un schit de călugăriţe.

În jurul anului 1970 în timpul construcţiei hidrocentralei Călimăneşti insula pe care se află schitul a fost înălţată cu aproximativ 6 metrii pentru a nu fi indundată.

Puteţi găsi mai multe informaţii despre Schitul Ostrov pe site-ul Episcopiei Râmnicului.

Shitul Ostrov din Călimăneşti

Biserica Domnească este unul din principalele obiective turistice din Curtea de Argeş fiind primul monument de arhitectură religioasă de amploare din Ţara Românească.

Ridicată în anul 1352 în timpul domniei lui Basarab I construcţia actuală a înlocuit Biserica Domnească iniţială din secolul XIII. Planul bisericii aparţine tipului “cruce greacă înscrisă”, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei apside la răsărit. Ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor datează din secolul al XVII când biserica a fost renovată.

Biserica Domnească din Curtea de Argeş

Poarta Ecaterinei (sau Poarta Ecaterina) din Braşov a fost construită pe locul unei vechi porţi numită Poarta Sfântului Duh şi distrusă în inundaţia din 24 august 1526. Timp de câteva secole a fost singura poartă de pe latura de vest a Cetăţii Braşov. Denumirea actuală a porţii provine de la numele unei mănăstiri de călugăriţe din zonă.

În anul 1559 a fost ridicat Turnul Porţii, singurul care se mai poate vedea şi astăzi, poarta originală fiind dărâmată în anul 1827, cu un an înaintea finalizării Porţii Şchei. Turnul de formă pătrată şi o arhitectură unică în lume are în partea superioară patru turnuleţe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor braşoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă.

Fiind renovată în 2006 Poarta Ecaterinei reprezintă un important obiectiv turistic pentru oraşul Braşov.

Poarta Ecaterinei din Braşov

Poarta Ecaterina din Braşov

Complexul Muntele Roşu situat în poiana cu acelaşi nume din Masivul Ciucaş este format din Cabana Muntele Roşu, Cabana Bujorul şi Popasul Turistic.

Cabana Muntele Roşu a fost construită în anul 1948 din iniţiativa asociaţiei “Turing-Clubul Romaniei”, numele cabanei venind de la culoarea bujorilor de munte care acoperă pantele învecinate. Este situată la o altitudine de 1260 de metrii şi este a treia cabană construită în Munţii Ciucaş după Cabana Alexandru Vlahuţă (1937) şi Cabana Babarunca (1939).

Puteţi afla mai multe informaţii despre oferta de cazare de pe site-ul cabanei: www.cabanamuntelerosu.com

Cabana Muntele Roşu din Munţii Ciucaş

Situată în vestul munţiilor Perşani în apropierea carierei de exploatare a bazaltelor din comuna Racoş, judeţul Braşov, rezervaţia naturală a “Bazaltelor de la Racoş” este o rezervaţie geologică întinsă pe o suprafaţă de 1,05 hectare .

Coloanele de bazalt (sau Coloanele bazaltice) de la Racoş au o înălţime cuprinsă între 10 şi 15 metrii şi au apărut datorită răcirii rapide a lavei vulcanice.

Coloanele de bazalt din Racoş, Braşov

Coloanele bazaltice din Racoş, Braşov

Bazaltele din Racoş, Braşov

Vulcanii noroioşi din apropierea comunei Berca din judeţul Buzău sunt una dintre cele mai interesante rezervaţii botanice şi geologice din România fiind un punct de atracţie pentru turiştii care vizitează zona.

Fenomenul geologic poate fi observat în două locaţii cunoscute sub numele de Pâclele Mari şi Pâclele Mici. El este datorat gazelor naturale provenite de la peste 3000 de metri adâncime care trecând printr-un sol argilos împing la suprafaţă apa din pânza freatică amestecată cu argilă. În locurile unde acest nămol iese la suprafaţă se formează nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani.

Mai multe informaţii despre vulcanii noroioşi puteţi găsi pe wikipedia.

Vucanii noroioşi din Berca, Buzău

Vucanii noroioşi

Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) este situată în depresiunea Getică a Olteniei în apropierea comunei Baia de Fier din judeţul Gorj şi reprezintă un important obiectiv turistic pentru această zonă. În vremea războaielor din trecut peştera era folosită de femei şi de copii pentru a se adăposti de atacatori, de aici venind numele de “Peştera Muierilor”.

Galeriile rezultate ca urmare a carstificării calcarelor datorită apei infiltrate din râul Galbenul au o lungime însumată de 3600 de metrii şi sunt dispuse în patru niveluri. Traseul amenajat pentru turişti, aflat în etajul superior, are o lungime de 573 de metrii şi este electrificat (Peştera Muierii fiind prima peşteră electrificată din România). Nivelul inferior îl constituie rezervaţia speologică şi este inaccesibil turiştilor.

Mai multe informaţii despre Peştera Muierilor puteţi găsi pe wikipedia.

Galerie din Peştera Muierilor din comuna Baia de Fier, Gorj

Peştera Muierii din comuna Baia de Fier, Gorj