În anul 1977 închisoarea a fost dezafectată dar în 1995 ruina fostei închisori a fost preluată de Fundația Academia Civică pentru a fi transformată într-un Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul Memorialului din Sighet la adresa www.memorialsighet.ro

Celulă a închisorii din Sighet

Interiorul închisorii din Sighet

Ușa celulei 18

Haina unui deținut și cătușele

Denumirea peşterii se datorează fosilelor a peste 140 de urşi de cavernă descoperite aici, care foloseau peştera ca adăpost şi care, în urmă cu 15000 de ani, au rămas blocaţi în interior.

Peştera Urşilor are o lungime totală de 1 kilometru şi se compune din galerii aflate pe două nivele. Galeria superioară are o lungime de 488 de metrii şi este accesibilă turiştilor iar cea inferioară, cu o lungime de 521 de metrii, este rezervată cercetăriilor ştiinţifice.

Peştera Urşilor din Munţii Apuseni

Galerie din Peştera Urşilor

Scheletul unui urs de cavernă

Construită din piatră, biserica se compune din nava centrală, două nave laterale, cor, absida centrală şi două abside laterale. Iniţial bazilica a fost proiectată cu două turnuri situate pe partea de vest deasupra navelor laterale dar acestea nu au mai fost terminate niciodată . Ulterior ridicării bisericii a fost construit, pe partea de vest, un portal romanic încadrat cu câteva arcade care trebuiau să îmbrace întreaga faţadă dar care, la fel ca şi turnurile, nu au mai fost finalizate.

Biserica fortificată din Cisnădioara

Portalul romanic

Primul refugiu a fost construit în anul 1908 de către Societatea Turiştilor din România, fiind refăcut în anul 1932 de către Asociaţia drumeţilor din munţii iubiţi ai României. În 1936 a fost extins, dar noua cabană, cu o capacitate de 120 de locuri, a fost distrusă în 1953 de o avalanşă. Lângă ruinele ei a fost ridicat un refugiu de lemn, care a fost înlocuit cu actualul refugiu din tablă, în 1983, de către Asociaţia Amicii Salvamont.

Creasta Pietrii Craiului văzută de la Refugiul Grind

Refugiul Grind din Munţii Piatra Craiului

De-a lungul timpului Mănăstirea Cozia a cunoscut şi momente neplăcute. În perioada 1879-1893 autorităţiile au transformat mănăstirea într-o puşcărie iar în perioada Primului Război Mondial a fost folosită ca grajd de cai.

Biserica Mănăstirii Cozia

Mănăstirea Cozia

În 1935 Stan Ioan Pătraş a sculptat primul epitaf iar tradiţia începută de el a fost continuată până în prezent ajungându-se la peste 800 de astfel de cruci transformând cimitirul din Săpânţa într-un important obiectiv turistic pentru judeţul Maramureş.

Biserica şi Cimitirul vesel din Săpânţa

Cimitirul vesel din Săpânţa

Cruci din Cimitirul vesel

Refugiul Carol Lehman din Munţii Piatra Craiului

Biserica de lemn din cadrul actualului complex monahal Bârsana are 22,57 metrii lungime, 12,20 metrii lăţime şi 57 de metrii înălţime fiind una dintre cele mai înalte construcţii de lemn din Europa. Această biserică nu trebuie însă confundată cu vechea biserică de lemn inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO care este situată pe vechiul amplasament al Mănăstirii Bârsana.

În anul 2005 în cadrul complexului monahal Bârsana s-a inaugurat şi muzeul de icoane şi carte veche “Gavril de Bârsana” destinat turiştilor. Mai multe informaţii despre mănăstire şi muzeu puteţi găsi pe site-ul Mănăstirii Bârsana.

Biserica de lemn din Mănăstirea Bârsana

Intrarea Mănăstirii Bârsana

Cetatea ţărănească din Jimbor

În partea stângă a fotografiei este Vârful Viştea Mare, al treilea vârf ca înălţime din ţară, cu o altitudine de 2527 de metrii. Situat în partea braşoveană a Munţiilor Făgăraş acesta alcătuieşte un trapez împreună cu Vârful Moldoveanu.

Vârful Moldoveanu şi Vârful Viştea Mare din Munţii Făgăraș