Mănăstirea Bârsana este situată în localitatea Bârsana din judeţul Maramureş la 20 de kilometrii de Sighetul Marmaţiei şi poartă hramul “Soborul Sfinţilor 12 Apostoli”. Construcţia actualei mănăstiri a început în 1991 şi a fost finalizată în anul 1993.

Biserica de lemn din cadrul actualului complex monahal Bârsana are 22,57 metrii lungime, 12,20 metrii lăţime şi 57 de metrii înălţime fiind una dintre cele mai înalte construcţii de lemn din Europa. Această biserică nu trebuie însă confundată cu vechea biserică de lemn inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO care este situată pe vechiul amplasament al Mănăstirii Bârsana.

În anul 2005 în cadrul complexului monahal Bârsana s-a inaugurat şi muzeul de icoane şi carte veche “Gavril de Bârsana” destinat turiştilor. Mai multe informaţii despre mănăstire şi muzeu puteţi găsi pe site-ul Mănăstirii Bârsana.

Biserica de lemn din Mănăstirea Bârsana

Intrarea Mănăstirii Bârsana

Construită în secolul al XIV-lea, cetatea ţărănească din satul Jimbor, judeţul Braşov, avea un rol de apărare. În urma invaziei tătare din 1690 cetatea a fost avariată fiind restaurată în anul 1692 iar în anul 1818 zidul exterior al cetăţii a fost dărâmat.

Cetatea ţărănească din Jimbor

Vârful Moldoveanu (vizibil în partea dreaptă a fotografiei) este situat în partea argeşeană a Masivului Făgăraş. Cu o altitudine de 2544 de metrii el este cel mai înalt vârf muntos din Romania. Spre deosebire de majoritatea vârfurilor principale din Munţii Făgăraş, Vârful Moldoveanu nu este vizibil din Depresiunea Făgăraşului.

În partea stângă a fotografiei este Vârful Viştea Mare, al treilea vârf ca înălţime din ţară, cu o altitudine de 2527 de metrii. Situat în partea braşoveană a Munţiilor Făgăraş acesta alcătuieşte un trapez împreună cu Vârful Moldoveanu.

Vârful Moldoveanu şi Vârful Viştea Mare din Munţii Făgăraș

Cabana Diham este situată în Munţii Diham (din apropierea munţiilor Bucegi) la o altitudine de 1320 de metrii. Vechea cabană construită în anul 1934 de către Clubul german de ski a fost distrusă de un incendiul în luna decembrie 2002.

Cabana actuală are o capacitate de 87 de locuri şi este accesibilă pe trasee ce pleacă din localităţiile Predeal, Azuga, Buşteni şi Pârâul rece. Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul Cabanei Diham.

Cabana Diham din Munţii Diham

Cabana Diham

Poarta Şchei din Braşov a fost construită în anul 1828, la un an după dărâmarea Porţii Ecaterinei pentru a facilita accesul în Cetatea Braşov a locuitorilor din Şcheii Braşovului.

Fiind construită din piatră şi cărămidă, Poarta Şchei are trei intrări în formă de arce, una principală de mari dimensiuni în mijloc şi două intrări mai mici pe laterale. Deasupra intrărilor laterale este amplasată o inscripţie în limba latină care marchează faptul ca ridicarea porţii a început în timpul regimului împăratului Francisc I.

Poarta Şchei din Braşov

Schitul Ostrov este amplasat pe o insulă a lacului de acumulare din staţiunea Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Fiind construit în jurul anului 1521, în timpul domniei lui Neagoe Basarab, schitul a fost până în anul 1890 un schit de călugăriţe.

În jurul anului 1970 în timpul construcţiei hidrocentralei Călimăneşti insula pe care se află schitul a fost înălţată cu aproximativ 6 metrii pentru a nu fi indundată.

Puteţi găsi mai multe informaţii despre Schitul Ostrov pe site-ul Episcopiei Râmnicului.

Shitul Ostrov din Călimăneşti

Biserica Domnească este unul din principalele obiective turistice din Curtea de Argeş fiind primul monument de arhitectură religioasă de amploare din Ţara Românească.

Ridicată în anul 1352 în timpul domniei lui Basarab I construcţia actuală a înlocuit Biserica Domnească iniţială din secolul XIII. Planul bisericii aparţine tipului “cruce greacă înscrisă”, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei apside la răsărit. Ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor datează din secolul al XVII când biserica a fost renovată.

Biserica Domnească din Curtea de Argeş