Poarta Ecaterinei (sau Poarta Ecaterina) din Braşov a fost construită pe locul unei vechi porţi numită Poarta Sfântului Duh şi distrusă în inundaţia din 24 august 1526. Timp de câteva secole a fost singura poartă de pe latura de vest a Cetăţii Braşov. Denumirea actuală a porţii provine de la numele unei mănăstiri de călugăriţe din zonă.

În anul 1559 a fost ridicat Turnul Porţii, singurul care se mai poate vedea şi astăzi, poarta originală fiind dărâmată în anul 1827, cu un an înaintea finalizării Porţii Şchei. Turnul de formă pătrată şi o arhitectură unică în lume are în partea superioară patru turnuleţe ce simbolizau „Jus Gladii”, un privilegiu medieval care dădea conducătorilor braşoveni dreptul de a aplica pedeapsa supremă.

Fiind renovată în 2006 Poarta Ecaterinei reprezintă un important obiectiv turistic pentru oraşul Braşov.

Poarta Ecaterinei din Braşov

Poarta Ecaterina din Braşov

Complexul Muntele Roşu situat în poiana cu acelaşi nume din Masivul Ciucaş este format din Cabana Muntele Roşu, Cabana Bujorul şi Popasul Turistic.

Cabana Muntele Roşu a fost construită în anul 1948 din iniţiativa asociaţiei “Turing-Clubul Romaniei”, numele cabanei venind de la culoarea bujorilor de munte care acoperă pantele învecinate. Este situată la o altitudine de 1260 de metrii şi este a treia cabană construită în Munţii Ciucaş după Cabana Alexandru Vlahuţă (1937) şi Cabana Babarunca (1939).

Puteţi afla mai multe informaţii despre oferta de cazare de pe site-ul cabanei: www.cabanamuntelerosu.com

Cabana Muntele Roşu din Munţii Ciucaş

Situată în vestul munţiilor Perşani în apropierea carierei de exploatare a bazaltelor din comuna Racoş, judeţul Braşov, rezervaţia naturală a “Bazaltelor de la Racoş” este o rezervaţie geologică întinsă pe o suprafaţă de 1,05 hectare .

Coloanele de bazalt (sau Coloanele bazaltice) de la Racoş au o înălţime cuprinsă între 10 şi 15 metrii şi au apărut datorită răcirii rapide a lavei vulcanice.

Coloanele de bazalt din Racoş, Braşov

Coloanele bazaltice din Racoş, Braşov

Bazaltele din Racoş, Braşov

Vulcanii noroioşi din apropierea comunei Berca din judeţul Buzău sunt una dintre cele mai interesante rezervaţii botanice şi geologice din România fiind un punct de atracţie pentru turiştii care vizitează zona.

Fenomenul geologic poate fi observat în două locaţii cunoscute sub numele de Pâclele Mari şi Pâclele Mici. El este datorat gazelor naturale provenite de la peste 3000 de metri adâncime care trecând printr-un sol argilos împing la suprafaţă apa din pânza freatică amestecată cu argilă. În locurile unde acest nămol iese la suprafaţă se formează nişte structuri conice asemănătoare unor vulcani.

Mai multe informaţii despre vulcanii noroioşi puteţi găsi pe wikipedia.

Vucanii noroioşi din Berca, Buzău

Vucanii noroioşi

Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) este situată în depresiunea Getică a Olteniei în apropierea comunei Baia de Fier din judeţul Gorj şi reprezintă un important obiectiv turistic pentru această zonă. În vremea războaielor din trecut peştera era folosită de femei şi de copii pentru a se adăposti de atacatori, de aici venind numele de “Peştera Muierilor”.

Galeriile rezultate ca urmare a carstificării calcarelor datorită apei infiltrate din râul Galbenul au o lungime însumată de 3600 de metrii şi sunt dispuse în patru niveluri. Traseul amenajat pentru turişti, aflat în etajul superior, are o lungime de 573 de metrii şi este electrificat (Peştera Muierii fiind prima peşteră electrificată din România). Nivelul inferior îl constituie rezervaţia speologică şi este inaccesibil turiştilor.

Mai multe informaţii despre Peştera Muierilor puteţi găsi pe wikipedia.

Galerie din Peştera Muierilor din comuna Baia de Fier, Gorj

Peştera Muierii din comuna Baia de Fier, Gorj

Simbol al municipiului şi unul dintre cele mai importante obiective turistice din Târgovişte, Turnul Chindiei a fost construit în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456 - 1462) având iniţial un rol de apărare şi supraveghere. Este situat în partea de nord-vest a Curţii Domneşti fiind ridicat peste pridvorul paraclisului ce data încă din vremea lui Mircea cel Bătrân.

Turnul are o formă cilindrică cu un diametru de 9 metrii şi o înălţime de 27 de metrii. Este construit din cărămidă roşie şi are baza în formă de trunchi de piramidă placată cu piatră. În interior turnul are 3 nivele iar accesul către partea superioară se face printr-o scară în spirală.

Aspectul actual l-a primit în urma lucrărilor de restaurare făcute la mijlocul secolului al XIX-lea în timpul domniei domnitorului Gheorghe Bibescu.

În prezent este înconjurat de ruinele Curţii Domneşti şi adăposteşte o expoziţie cuprinzând domniile lui Vlad Ţepeş.

Turnul Chindiei din Târgovişte

Telecabina care leagă oraşul Buşteni de Cabana Babele din Munţii Bucegi a fost dată în folosinţă la data de 11 august 1978. Traseul telecabinei ce urmăreşte Valea Jepiilor are o lungime de 4350 de metrii şi acoperă o diferenţă de nivel de 1235 de metrii.

Capacitatea telecabinei este de 25 de persoane iar durata traseului este de aproximativ 12 minute. Punctul de plecare în Buşteni este lângă hotelul Silva la altitudinea de 935 de metrii iar cel de sosire este în imediata apropiere a Cabanei Babele la altitudinea de 2180 de metrii.

În anul 1982 s-a deschis şi traseul telecabinei ce leagă Cabana Babele de Peştera Ialomiţei cu o lungime de aproximativ 1610 metrii.

Telecabina Buşteni - Babele văzută din apropierea cabanei Caraiman.