Biserica Sfântul Nicolae din Braşov

Biserica Sf. Nicolae din Scheii Braşovului datează din anul 1292. Iniţial a fost construită din lemn şi a fost ulterior înlocuită cu construcţia din piatră, începând cu anul 1495. La ridicarea bisericii din piatră au contribuit localnici şi numeroşi voievozi ai Ţării Româneşti şi Moldovei: Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Petru Cercel, Aron Vodă, Mihai Viteazu şi alţii.

Biserica Sfântul Nicolae apare menţionată într-un edict papal emis de papa Bonficiu al IX-lea care cerea convertirea locuitorilor din Schei, despre care afirma că ar avea o biserică pentru „folosul lor şi slujirea zeilor”.

În curtea bisericii se găseşte clădirea care a adăpostit Prima şcoală românească, transformată în prezent în muzeu.

Poză cu Biserica Sfântul Nicolae din Braşov

Biserica Sfântul Nicolae din Braşov

Imagine cu Biserica Sf. Nicolae din Schei

Biserica Sf. Nicolae din Schei

Fotografie cu Statuia Diaconul Coresi

Statuia Diaconul Coresi

1 comentariu

Mănăstirea Horezu

Mănăstirea Horezu (mănăstirea Hurezi) îl are ca şi ctitor pe Constantin Brâncoveanu, fiind construită între anii 1690 – 1693. Mănăstirea este situată la poalele Munţilor Căpăţânii, în nordul judeţului Vâlcea şi aparţine, ca stil de construcţie, artei brâncoveneşti.

Numele acestui ansamblu monastic provine de la numele unei specii de păsări nocturne – huhurezii. Conform legendei, meşterii care au lucrat la construcţia mănăstirii, de frica turcilor, trebuiau să lucreze pe timpul nopţii, atunci când cântau huhurezii.

Ansamblul monastiric se întinde pe aproximativ trei hectare şi are în componenţa sa patru lăcaşe de cult, fiecare având altă perioadă de construcţie şi alt ctitor: biserica propriu-zisă a mănăstirii (Constantin Brâncoveanu), biserica bolniţei (doamna Maria Brâncoveanu – 1696), schitul „Sfinţilor Apostoli” (Ioan Arhimandritul – 1698) şi schitul „Sfântul Ştefan” (Ştefan Brâncoveanu – 1703).

Mănăstirea Horezu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în anul 1993.

Intrarea în Mănăstirea Horezu

Intrarea în Mănăstirea Horezu

Curtea Mănăstirii Horezu

Curtea Mănăstirii Horezu

Mănăstirea Horezu

Mănăstirea Horezu

Adaugă un comentariu

Fortificațiile Brașovului

Brașovul a fost denumit în trecut „cetatea celor șapte bastioane” datorită sistemului de ziduri și bastioane de apărare. Construcția fortificațiilor a fost determinată de numeroasele invazii tătare și turcești din secolele XIII-XV. Inițial sistemul de apărare al cetății era constituit doar din șanțuri, valuri de pământ și palisade. În secolul al XVI- lea zidurile aveau 3000 m lungime, 12 m înălțime și 1,70 – 2,50 m grosime. Zidurile erau duble, iar pe latura nord-estică chiar triple.

Bastioanele erau dispuse la 110 m distanță între ele. Din sistemul de fortificații al Brașovului făceau parte și 28 de turnuri, din care mai există 6.

Sistemul de fortificație al Brașovului reprezintă astăzi un procent de 50% din zidurile, bastioanele, turnurile și porțile din trecut.

Zidurile Cetății Brașovului

Zidurile Cetății Brașovului

Brașov - Bastionul Postăvarilor

Brașov - Bastionul Postăvarilor

Brașov - turn în apropierea Tâmpei

Brașov - turn în apropierea Tâmpei

Adaugă un comentariu